Copilul care nu vrea „ceva”, ci vrea doar… „pe tine”

13 Adăugat de Liliana Popescu

Copilul care nu vrea „ceva”, ci vrea doar… „pe tine”

„Nu vrea jucării, nici dulciuri, nici telefonul. Vrea doar să fiu acolo.”

Dacă ai simțit vreodată că, oricâte lucruri îi oferi copilului tău, tot pare nemulțumit sau agitat… poate că nu are nevoie de „ceva”. Poate că are nevoie de tine. Cu totul. Acolo, prezent(ă), atent(ă), conectat(ă).

Eu sunt Liliana Popescu, psihoterapeut integrativ, și lucrez de ani buni cu părinți care își iubesc profund copiii, dar simt că ceva lipsește în relația cu ei. Uneori, acel „ceva” este timpul de calitate, acel spațiu în care ești cu adevărat prezent(ă), nu doar fizic, ci emoțional.

Ce înseamnă să fii prezent(ă) cu adevărat pentru copilul tău?

Timpul împreună nu înseamnă doar să stai în aceeași cameră cu el. Ci să fii acolo cu mintea, cu inima, cu atenția.

Copiii care au ca limbaj principal al iubirii timpul de calitate au nevoie de prezența ta reală. De un timp în care nu butonezi telefonul, nu răspunzi la mailuri și nu spui „numai un minut”.

Pentru ei, iubirea se simte în momente simple:

  • când te joci 10 minute cu ei,

  • când vă uitați împreună pe geam,

  • când mergi cu ei după pâine și râdeți pe drum,

  • când îi întrebi sincer: „Ce a fost frumos azi pentru tine?” și îi asculți cu răbdare.

Poveste de cabinet – un caz inspirat din realitate

David, un băiețel de 6 ani, fusese descris de părinți ca fiind „lipicios” și „dependent”. Își urma mama peste tot, voia mereu „să stea cu ea”, dar devenea foarte agitat când aceasta era ocupată sau distrată.

Mama lui îi oferea cadouri, ieșiri, jocuri, dar el tot nu părea mulțumit.

În terapie, am înțeles împreună că David nu voia lucruri. Voia prezență. Voia acele 10 minute în care mama lui era doar cu el. Nu telefon, nu gătit, nu griji. Doar el și ea.

După ce a început să îi ofere zilnic timp autentic – chiar și scurt – David a devenit mai liniștit, mai vesel, mai cooperant. Iar mama lui a descoperit bucuria simplă de a fi cu copilul ei aici și acum.

Cum poți răspunde nevoii copilului de a te avea „pe tine”?

  1. Stabilește momente clare de conectare
    Poate fi dimineața la micul dejun sau 10 minute înainte de culcare. Nu contează cât durează, ci cum ești acolo.

  2. Oprește zgomotul din jur
    Închide telefonul. Fără televizor în fundal. Doar voi doi.

  3. Fii curios(ă), nu grăbit(ă)
    Pune întrebări deschise: „Ce te-a făcut să râzi azi?” sau „Ce ai vrea să facem împreună?”

  4. Nu compensa cu obiecte
    Jucăriile, dulciurile, tableta nu înlocuiesc conectarea. Ele pot liniști pe moment, dar nu umplu rezervorul afectiv.

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Copilul meu cere mereu să fiu cu el. Nu e prea mult?
Nu e „prea mult” – e semnalul unei nevoi afective. Dacă îi oferi timp autentic, cererea excesivă se va reduce de la sine.

2. Ce fac dacă nu am timp suficient?
Nu e vorba de cantitate, ci de calitate. 10 minute pe zi, cu toată atenția ta, pot fi mult mai valoroase decât o oră în care ești distras(ă).

3. Dacă nu-i ofer timp autentic, ce se întâmplă?
Copilul va începe să ceară atenție prin comportamente mai dificile sau se va retrage. În adâncul lui, mesajul rămâne: „Nu contez.”

4. Poate psihoterapia să mă ajute să fiu mai prezent(ă)?
Da. În terapie putem lucra pe stilul tău relațional, pe ritmul tău de viață și pe cum să construiești o relație sănătoasă, conectată și echilibrată cu copilul tău.

Copilul tău nu îți cere să fii perfect(ă). Îți cere să fii acolo. Pe bune.

Dacă simți că ai pierdut conexiunea sau vrei să construiești una mai profundă, te pot însoți în acest proces. Contează mai mult decât crezi.