Cum te blochează convingerile limitative și ce poți face?

12 Adăugat de Liliana Popescu

Cum îți influențează convingerile limitative viața și ce poți face

„Nu sunt suficient de bun.”

„Nu merit să fiu iubit.”

„E prea târziu pentru mine.”

Poate ai auzit aceste gânduri în mintea ta. Poate le rostești fără să îți dai seama, zi de zi. Ele nu țipă, nu dor fizic, dar îți pun piedici. În alegeri, în relații, în felul în care te vezi pe tine. Le numim convingeri limitative și, de cele mai multe ori, le porți cu tine din copilărie, fără să le mai pui sub semnul întrebării.

Eu sunt Liliana Popescu, psihoterapeut integrativ, și în cabinetul meu din Timișoara, dar și online, lucrez cu oameni care simt că viața lor „ar putea fi mai mult”, dar nu știu cum să treacă de zidul invizibil care îi oprește. De multe ori, acel zid e făcut chiar din aceste convingeri.

Ce sunt convingerile limitative?

Sunt idei fixe despre tine, despre lume sau despre ceilalți, care funcționează ca niște filtre. Nu le vezi, dar prin ele interpretezi tot ce ți se întâmplă.

  • „Nu sunt suficient.” – și așa eviți provocările, de teamă să nu eșuezi.

  • „Dacă cer ajutor, sunt slab.” – și rămâi în tăcere, deși ai nevoie de susținere.

  • „Trebuie să fiu perfect ca să fiu acceptat.” – și trăiești epuizat, mereu în alertă.

Aceste convingeri nu apar întâmplător. Ele se formează în relațiile din copilărie – cu părinții, profesorii, chiar și cu ceilalți copii. Poate ți s-a spus că trebuie „să nu deranjezi”, „să nu greșești”, „să te descurci singur”. Și ai învățat că valoarea ta depinde de cum te comporți sau de cât de util ești pentru ceilalți.

Poveste de cabinet – un caz inspirat din realitate

Andreea, o femeie de 38 de ani, a venit la terapie spunând că „simte că stă pe loc”. Profesional, reușise multe, dar în relații repeta același tipar: se implica, dădea totul, apoi era respinsă. Simțea că nu e suficientă, indiferent cât se străduia.

În terapie, am explorat împreună originile acestui sentiment. A realizat că încă de mică simțea că trebuie „să facă ceva” ca să primească atenție. Îi era teamă că, dacă nu e utilă, va fi respinsă.

Am lucrat pe convingerea „Valoarea mea stă în ce ofer celorlalți” – și, treptat, Andreea a învățat să se vadă cu mai multă blândețe, să ceară și să primească, nu doar să ofere. Viața ei nu s-a schimbat brusc, dar s-a eliberat de un tipar care o ținea captivă de ani de zile.

Ce poți face tu?

  1. Observă gândurile automate
    Ce îți spui în minte când greșești? Când cineva te critică? Când ești respins?

  2. Pune întrebări
    E adevărat ce gândesc? Am dovezi clare? Sau e doar o frică din trecut?

  3. Vorbește-ți cu blândețe
    Dacă ți-ai vorbi ca unui prieten drag, ce ai spune?

  4. Caută sprijin
    Psihoterapia este spațiul în care poți pune sub semnul întrebării convingerile vechi și poți construi altele noi, mai sănătoase.

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Toți avem convingeri limitative?
Da. Diferența e dacă le conștientizăm sau nu. Unele ne blochează. Altele doar ne sabotează subtil. Terapia ajută să le recunoști și să le transformi.

2. Poți scăpa definitiv de ele?
Mai degrabă înveți să le vezi, să nu le mai crezi orbește și să alegi alte perspective. E un proces, dar unul profund eliberator.

3. Cât durează până se văd schimbările?
Depinde de cât de adânc e format acel tipar. Uneori apar clarificări rapide, alteori e nevoie de timp. Fiecare om are ritmul lui.

4. Ce se întâmplă în ședințele cu tine?
Lucrăm într-un ritm care ți se potrivește. Îți ofer un spațiu sigur, fără judecată. Împreună căutăm răspunsuri, sens, direcție.

Dacă simți că e timpul să faci un pas spre tine…

Dacă ți-ai recunoscut gândurile în cele scrise mai sus, vreau să știi că schimbarea este posibilă. Nu trebuie să rămâi blocat(ă) în aceleași tipare.

Putem începe, împreună, o călătorie spre o relație mai blândă cu tine.